Sâmbãtã 17 septembrie 2022

Toţi Sfinţii Mucenici Necunoscuţi, la Chalkoprateia

   În ziua de 29 decembrie, Biserica îi aminteşte pe toţi creştinii ortodocşi care s-au mutat la Domnul ca Mucenici pentru slava lui Hristos, prin înfometare, însetare, îngheţ şi prin sabie, ale căror nume nu sunt cunoscute.

   Această sărbătoare ne aminteşte că Dumnezeu nu priveşte totul după cum priveşte omul. Oamenii, de obicei, îi canonizează şi cinstesc pe cei care au fost renumiţi şi cunoscuţi; în timp ce Dumnezeu îi vede atât pe cei cunoscuţi, cât şi pe cei necunoscuţi, pe cei înălţaţi şi pe cei umili, atâta timp cât fiecare dintre aceştia a căutat să împlinească voia Lui.

   Astfel, la momentul Judecăţii, aceia, mai puţin cunoscuţi dintre aceşti creştini, vor străluci cu mult mai tare decât cei mai cunoscuţi şi renumiţi împăraţi ai lumii.

   Sărbătoarea Soborului Tuturor Sfinţilor Mucenici Necunoscuţi se făcea în Biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, din Cealkopratia, un cartier al Constantinopolului, la apus de Marea Catedrală Sfânta Sofia.

Rămăsiţe din zidurile Bisericii din Chalkoprateia
Rămăsiţe din zidurile Bisericii din Chalkoprateia

   Biserica "Preasfânta Născătoare de Dumnezeu" din Chalkoprateia a fost una dintre cele mai importante biserici ale Constantinopolului închinate Preasfintei Fecioare Maria, până când Biserica din Vlaherne i-a luat locul. Aceasta se găsea la nord de Patriarhie şi la mică distanţă de Hagia Sofia. Pelerinul P. Gilles, de la mijlocul secolului al XVII-lea, nota că Chealkoprateia nu se găsea departe de Milion. 
   Potrivit unor surse scrise, numele bisericii a pornit de la instalarea în zonă a meşteşugarilor evrei care fabricau şi vindeau obiecte de bronz, deja din vremea Sfântului Constantin cel Mare. Cartierul era cunoscut şi sub numele de Cartierul Chartoprateia (al comercianţilor cu hârtie), întrucât aici existau şi ateliere pentru materialele de scris. 
   Până la sfârşitul secolului al VI-lea, o procesiune cu Veşmântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu avea loc în fiecare vineri, în Constantinopol, între Bisericile Chalkoprateia şi Vlaherne. 
   De la Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662) - prin intermediul lucrării sale intitulate "Viaţa Fecioarei" - ne-a rămas această scurtă descriere a legăturii dintre Chalkoprateia şi Sfântul Brâu al Maicii Domnului:

"Astfel, Preacurata Maică a lui Hristos a dăruit acestei cetăţi Sfântul Ei Brâu, ce a înfăşurat trupul care L-a încăput pe Cel Neîncăput, Împăratul tuturor lucrurilor. Iar pentru aceasta o biserică frumoasă a fost construită de împăraţii credincioşi, spre slava Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care se numeşte Chalkoprateia. Şi, acolo, se păstrează Brâul nestricăcios, ca o cunună de har a cetăţii, şi zid de credinţă statornică şi izvor al biruinţei, pentru împăraţii care slujesc lui Dumnezeu".

   Patriarhul Gherman I al Constantinopolului (715-730) a rostit o omilie în Chalkoprateia, închinată Sfântului Brâu de acolo, descriindu-l ca „înconjurând şi îmbrăţişând cetatea sa, păstrând-o neinvadată de atacatorii barbari”.

   Conform Sinaxarului din Constantinopol, Chalkoprateia a dobândit Brâul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe vremea domniei lui Iustinian (527-565).

   În "Patria", se spune că Iustin al II-lea (567-578) şi soţia sa Sofia au construit Sfântul Soros, care era un paraclis ce adăpostea Sfântul Brâu în Chalkoprateia. 

   Nu se ştie când a fost distrusă Biserica Chalkoprateia. Ea exista pe vremea ocupaţiei latine, în secolul al XIII-lea, dar pelerinii ruşi din secolele al XIV-lea şi al XV-lea nu o mai menţionează. Brâul părea să fi fost mutat, cu celelalte veşminte ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Vlaherne.

treptele către subsolul unde sunt adăpostite frescele Bisericii Chalkoprateia
Trepte către subsolul unde sunt adăpostite
frescele Bisericii Chalkoprateia

   Astăzi, mai pot fi vizitate doar rămăşiţele care mai există din Chalkoprateia. Peste fundaţia bisericii, se află Moscheea Acem Aga Mescidi (cunoscută şi sub numele de Zeynep Sultan). Cu toate acestea, cei ce merg la Hotelul Zeynep Sultan şi îi roagă pe cei de acolo să vadă încăperile de la subsol, vor fi conduşi cu plăcere la treptele care duc până la pivniţa întunecată, unde mai există fresce din Chalkoprateia. Se mai găsesc, de asemenea, mici porţiuni ale clădirii originale, în aceeaşi arie, precum şi fragmente din zid.

Subsolul în care sunt adăpostite frescele Bisericii Chalkoprateia
Subsolul în care sunt adăpostite frescele Bisericii Chalkoprateia
Subsolul în care sunt adăpostite frescele Bisericii Chalkoprateia
Frescele Bisericii Chalkoprateia
Frescele Bisericii Chalkoprateia
Frescele Bisericii Chalkoprateia
Rămăşiţe Biserica  Chalkoprateia
Rămăşiţe Biserica Chalkoprateia

*********
/ spre slava lui Dumnezeu – traducere, cercetare şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022 

Lăcaşuri Ortodoxe (spre pagina principală)