Sfinţii Mucenici Die, Vitonie şi Galic

   În cântările Bisericii, pentru ziua de 3 aprilie, se arată cum, lui Die (Diu), necredincioşii i-au aruncat asupră pietre, o oală de lut zdrobindu-i capul. Pe Vitonie, l-au aruncat în adâncuri, iar Galic a fost muşcat de fiare.

   Deşi aceşti Sfinţi Mucenici sunt cinstiţi separat în Sinaxarul Constantinopolului, în Lavra Codex I 70 sunt cinstiţi împreună. Acolo, se spune că au fost judecaţi în faţa conducătorului unui oarecare oraş, pentru mărturisirea lor creştină şi fiindcă au refuzat să jertfească idolilor. 

   Conducătorul le promisese că, dacă vor lua parte la sărbătoarea unui zeu şi vor aduce jertfă acelui zeu, atunci vor puteau primi orice îşi doreau. Sfinţii i-au zis că vor participa.

   Când a început sărbătoarea şi a venit timpul jertfirii pentru zei, Sfinţii au azvârlit idolii şi i-au zdrobit. Atunci, oamenii săraci ai oraşului au dat năvală să ia bucăţile de aur, rupte, ale idolilor zdrobiţi.

   Insultat de acest lucru, conducătorul i-a legat de cai, cu frânghii, fiind astfel târâţi în tot oraşul timp de trei zile, oamenii azvârlind cu pietre sau orice altceva apucau, asupra lor, sfâşiindu-le trupurile.

   În cele din urmă, li s-a legat câte o piatră şi au fost aruncaţi în mare, dar un înger i-a salvat, ferindu-i de rău. Mulţi păgâni au devenit creştini, văzând aceasta. Numai că ceilalţi, furioşi, aveau să le taie capetele, astfel primind cununa muceniciei.

*********
/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2023