Duminicã 6 noiembrie 2022

Sfântul Varlaam din Kereţk

Sfântul Varlaam din Kereţk
Sfântul Varlaam din Kereţk

   Sfântul Varlaam din Kereţk a slujit, în secolul al XVI-lea, ca preot în zona Kereţk din Peninsula Kolsk de pe Marea Albă. El a fost venerat ca protector al muncitorilor de pe Marea Albă şi al mărilor. S-a proslăvit prin facerea de minuni după mutarea sa la Cer, salvându-i pe cei aflaţi în pericol de înec.

   Sfântul Cuvios Varlaam, care în lume a fost numit Vasile, a trăit în vremea domniei Ţarului Ivan cel Groaznic (1533-1584). S-a născut în jurul anului 1505, în satul Keret de pe ţărmul Mării Albe, cel mai probabil dintr-o familie de "pomori" (locuitori de la mare) simpli. Ni se spune că a fost învăţat să citească cărţi, ceea ce era un lucru rar întâlnit în acele zile.

   În jurul anului 1535, Vasile s-a căsătorit şi a fost hirotonit mai întâi diacon, apoi preot, slujind în Biserica "Sfântul Nicolae" din Kola. Când Sfântul Teodor din Kola a întemeiat Mânăstirea Sfânta Treime din Kola, Vasile a fost mutat la Biserica "Sfântul Gheorghe" din Keret, în 1540.

   Pe când Părintele Vasile slujea ca preot în Kola, alungase un demon care îi chinuia pe pescarii de acolo. Duhul era deosebit de periculos, din vremuri neştiute sălăşluindu-se în vechiul templu păgân de pe stânca aflată la Capul-Avram, care blochează ieşirea din Golful Kola. Acest duh necurat cerea să i se aducă jertfe din partea tuturor celor care plecau la pescuit în mare. Din frică, pescarii îşi aduceau aceste jertfe, sub formă de daruri. Demonul, care a fost alungat de Părintele Vasile, a ameninţat că se va răzbuna pe preot. Răzbunarea pare să fi avut loc, atunci când Părintele Vasile şi soţia lui s-au mutat în Keret. Atunci, a avut loc o tragedie care avea să-i schimbe pentru totdeauna viaţa.

   Fără a se cunoaşte multe detalii, ştim că, în Keret, Părintele Vasile şi-a ucis soţia. Se spune că ar fi bănuit-o de adulter şi a ucis-o într-o criză de gelozie. O cântare din secolul al XX-lea, ne spune: „Mă tem de haina preoţească, nu-mi place barba ta. M-am îndrăgostit de un tânăr...”. O altă versiune susţine că soţia devenise posedată de acel demon, provocând ruşine şi răspândind zvonuri, aşa încât, nevoindu-se să alunge duhul cel rău, Părintele Vasile a fost înşelat de demon, rănindu-şi mortal soţia.

   După ce şi-a ucis soţia, Părintele Vasile a îngropat-o şi a mers la Kola, pentru a-şi mărturisi păcatul, cu lacrimi adânci, înaintea Sfântului Teodor. Pentru aceasta, Sfântul 
Teodor i-a dat Părintelui un canon neobişnuit şi nespus de greu. Urma să poarte sicriul cu trupul soţiei sale, într-o barcă, până când avea să putrezească şi să ajungă ţărână, navigând din Keret în Kola, apoi înapoi. Totodată, i s-a cerut să postească, şi doar o dată pe an, la Paşti, fiindu-i permis să mănânce. Se crede că acest canon nu ţinea doar de Părintele Vasile, ci se împlinea şi pentru sufletul soţiei sale, din moment ce astfel şi ea trebuia să sufere, cu el, pe tot parcursul calvarului, cu suflet şi trup.

   Prin urmare, Părintele Vasile a revenit în Keret, a săpat după sicriul soţiei sale şi timp de trei ani a navigat pe marea învolburată, cântând permanent Psalmii lui David. Vremea rea l-a însoţit aproape în fiecare zi, de-a lungul călătoriei sale de trei ani. De şase ori pe an, el mergea de la Keret la Kola, şi tot de şase ori de la Kola la Keret. De douăsprezece ori pe an sau, cu alte cuvinte, în fiecare lună, Varlaam parcurgea o mie de kilometri. Vâslea treizeci şi trei de kilometri în fiecare zi, în orice moment al anului, pe orice vreme şi întotdeauna împotriva vântului.

Sfântul Varlaam din Kereţk
Sfântul Varlaam din Kereţk

   Postul pe care Varlaam l-a îndurat în timpul calvarului său consta în „mâncare uscată”, şi doar o dată pe an, pentru Paşte, mergea la Kola, la cheiul Mânăstirii Preasfânta Treime, unde Varlaam se împărtăşea cu Agheazmă Mare şi putea mânca peşte. În cel de-al treilea an al călătoriei sale, un val de moluşte mari începuse să provoace distrugeri, multor nave. Părintele Vasile s-a rugat lui Dumnezeu, a stropit cu Apă Sfinţită moluştele şi le-a alungat. Aceasta s-a arătat ca semn că Dumnezeu îl iertase. [Astăzi nu există moluşte în această parte a mării, dar oamenii de ştiinţă au dovezi că ele au fost odată, acolo.] Un semn al calvarului său, pentru tot restul vieţii, a fost acela că rămăsese cocoşat.

   După ce Părintele Vasile şi-a îngropat soţia a doua oară, a fost tuns călugăr şi a primit numele de "Varlaam". Aceasta se pare că s-a întâmplat în Mânăstirea Pecenga, fiind tuns de către Ieromonahul Iona, în 1548. Mersese acolo, cu binecuvântarea Sfântului Teodor. După ceva timp, Ieromonahul Varlaam a revenit în ţinutul său, stabilindu-se la gura Râului Keret, iar după un timp s-a îndepărtat de părţile locuite, mergând într-una dintre insulele Golfului Ciupschi.

   La acea vreme, Ieromonahul Varlaam s-a învrednicit şi de darul vindecării, deşi din smerenie evita să fie slăvit de oameni. Aici s-a şi mutat la Domnul, în jurul anului 1589 (sau 1590), pe 6 noiembrie. Un ţăran sărac i-a găsit trupul şi l-a dus în satul Keret, unde l-a îngropat.

   În timpul vieţii sale, Sfântul Varlaam a fost cunoscut ca făcător de minuni, remarcat mai ales pentru minunile sale făcute pe mare. După mutarea sa la Domnul, a devenit venerat în Rusia, ca patron al celor ce călătoresc pe mare, asemenea Sfântului Nicolae din Mira.

   La 15 ianuarie 1722, sfintele sale moaşte, neputrezite, au fost descoperite în Paraclisul "Sfântul Gheorghe". Acestea au rămas în Keret până în 1961, când au dispărut fără urmă.

   Sfântul Varlaam nu a apărut în calendarele Bisericii, până în 1903, deşi înainte de aceasta fusese venerat local.

   În 2000, pe coasta Terek a Mării Albe, în complexul istoric şi etnografic "Tonia Tetrina", a fost înălţat şi sfinţit Paraclisul Sfântului Varlaam din Kereţchi.

   Pe 7 iunie 2001, în oraşul Kola, o biserică de cimitir a fost sfinţită, de asemenea, în cinstea Sfântului, aşezată pe locul fostei Mânăstiri Preasfânta Treime, din Kola.

   În 2002, o Biserică a Sfântului Varlaam din Kereţchi a fost construită în satul Ciupa, deşi a ars în mai 2010.

   În 2014, Parohia Ostrovnoi a primit numele Cuviosului Varlaam, în acelaşi timp Crucea din Golful Lopscoie a fost refăcută, pe locul minunii alungării moluştelor, din mare; tot aici se planifică ridicarea unui paraclis.

   Pe 28 ianuarie 2015, în satul Luhi, avea să fie redescoperite sfintele moaşte ale Cuviosului Varlaam din Keret.

Sfintele Moaşte ale Sfântului Varlaam din Kereţk
Sfintele Moaşte ale Sfântului Varlaam din Kereţk

 

*********
/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022 

Lăcaşuri Ortodoxe (spre pagina principală)

Ajutaţi Mânăstirea Halmyris

Ajutaţi Mânăstirea Halmyris

Orice sumă ca ajutor poate fi depusă prin mandat poștal.

Adresa: Mânăstirea Halmyris, Murighiol, Tulcea, România
Pr. Stareț Iov (Ion Archiudan)

Mai multe informații puteți afla pe

www.ManastireaHalmyris.ro și www.SfintiiEpictetSiAstion.ro

Transmisiuni în direct

Vă anunţăm noutăţile