Joi 25 august 2022

Pasaje din Psalmi, utilizate ca motiv decorativ

   Mulţi Psalmi s-au bucurat de o a doua viaţă în epigrafia grecească post-clasică şi medievală. Sute de inscripţii greceşti din primul până la al XV-lea secol după Hristos păstrează versete - sau Psalmi întregi - luate din Cartea Psalmilor din Septuagintă (traducerea grecească a Bibliei Ebraice / Vechiul Testament / compilată în secolele al III-lea şi al II-lea înainte de Hristos. În afară de manuscrisele ornamentate comandate de autorităţile bisericeşti sau magnaţii medievali, astfel de inscripţii ar putea părea accidentale. Cu toate acestea, ele au constituit un element cultural important în lumea vorbitoare de greacă a Imperiului Roman de Răsărit, de la începuturile Creştinismului şi până la cucerirea otomană a Constantinopolului în 1453.

Pasaje din Psalmi, inscripţie grecească - Khirbet Karkara
Această inscripţie cu Pasaje din Psalmi, grecească, dintr-o biserică bizantină din Khirbet Karkara, prezintă Psalm 118: 19 (foto: Mordechai Aviam, Revista de Arheologie Biblică)

Utilizarea unor pasaje din Cartea Psalmilor ca motive decorative este o practică obişnuită astăzi, dar nu este în niciun caz un fenomen nou. Într-adevăr, inscripţiile Psalmilor au jucat un rol cultural important în lumea vorbitoare de limbă greacă, până la începutul Creştinismului şi până la cucerirea Constantinopolului, în 1453.

În numărul de vară 2022 al Revistei americane de Arheologie Biblică, Dimitrios Papanikolaou, de la Universitatea Democrit din Tracia, examinează istoria acestor inscripţii, într-un articol al său, intitulat: „O a doua viaţă pentru Psalmi”. El explorează evoluţia, rolul lor şi chiar ceea ce ne pot învăţa despre cele mai vechi traduceri greceşti din Biblia Evreiască.

Deşi inscripţii greceşti ale pasajelor biblice pot fi găsite din Mediterana centrală până la Asia Mică şi Levant, de departe cele mai comune pasaje utilizate erau din Cartea Psalmilor. Rădăcinile acestei practici ne poartă înapoi în primul secol, mai ales în contextul evreiesc. Cu toate acestea, odată cu secolul al III-lea, folosirea Cărţii Psalmilor a început să domine această practică, ajungând la peste 95 la sută din totalul inscripţiilor din Biblia Ebraică. Astfel de inscripţii erau utilizate în mod obişnuit în mozaicuri, în construirea de faţade şi chiar de  bijuterii. Deşi aceste inscripţii jucau un rol major în decorare, potrivit lui Papanikolaou, ele au avut şi o altă funcţie:

„Există o legătură între prezenţa Psalmilor în inscripţiile greceşti post-clasice şi credinţa populară în natura anumitor Psalmi de a feri de rău, ori de a îndepărta răul. Acesta este, în special, cazul Psalmului 91 şi a Psalmilor: 29: 3; Psalm 46: 7, Psalm 46: 11; Psalm 118: 20; Psalm 121: 8, care apar frecvent în inscripţii”.

Deşi aceste inscripţii din Psalmi sunt adesea prescurtate, sau chiar complet reformate, ele ne învaţă multe despre istoria textuală a traducerilor greceşti ale Cărţii Psalmilor. În special înainte de secolul al IX-lea, aceste motive decorative se numărau printre cele mai vechi traduceri greceşti cunoscute ale acestor Psalmi. În unele cazuri, acestea sunt chiar cele mai vechi manuscrise biblice greceşti existente, cum ar fi Codex Sinaiticus, Codex Vaticanus sau Codex Alexandrinus. Inscripţiile psalmice au multe de oferit, atât despre importanţa Psalmilor în viaţa acestor popoare antice, cât şi despre istoria textelor biblice...

*********
/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/

Lăcaşuri Ortodoxe (spre pagina principală)